.
Am avut de curand ocazia sa ascult melodii vechi de pe placi de vinil, la un pick-up cumparat de cineva drag mie de pe un site de vanzari on-line. De cand cu muzica in format mp3 decodata in Dolby ProLogic uitasem cum arata o caseta cu banda magnetica, daramite o placa imprimata la viteza 33. Uitasem de pacanintul acela fin si linistitor dat de firicelele de praf si, sincer, m-am bucurat tare mult sa mi-l aduc aminte. Incercati sa ascultati vocea Mariei Tanase pe vinil. Eu i-am simtit in glas unduirile ca de cadana, intr-un cantec cu acorduri de manea veritabila, si m-am visat in raiaua Brailei, cand turcii leneveau la umbra tolaniti pe perne de catifea, sorbind cafea facuta la nisip si tragand agale din fumul narghilelei. Apoi, am luat hrubele orasului la pas, luminat de un opait din seu de oaie, si-am iesit in alta vreme langa chioscul din Gradina Mare, unde se canta „Barca pe valuri”, iar demoazele in rochii cu crinolina valsau doar cu domnii ce purtau joben. Am hoinarit, intre razboaie, pe strazile din centru si l-am auzit, dintr-un conac, pe Johnny Raducanu invatand sa cante la pian, iar dupa razboi am visat, din povestile altor generatii, spectacole cu Trio Grigoriu, la Arena Progresul.
Pacat ca, dupa ’89, nu s-au mai facut placi de vinil. Sau poate ca-i mai bine asa, fiindca manelele de astazi le-ar fi stricat tot farmecul.
Florentin Coman. Imagini si cuvinte 