Tablou de iarna rurala, intr-un land german, unde satele inconjurate de podgorii respira ordine prin pavajul impecabil, iar acoperisurile adapostesc bunastare. In civilizatie, mi s-a parut ca zapada se topeste mai curat. Rigoarea nemteasca domina peisajul dar o face atat de armonios incat, cand am vazut, pe geamul autocarului, castele albe in varful dealurilor inconjurate de case trainice invelite in tigla rosie, m-am bucurat ca aveam Vivaldi ratacit prin muzica din mp3 player. Iar peste privirea pierduta in zarile nemtesti s-au revarsat anotimpuri teutone imblanzite de lumina cunoasterii si educatiei.
Dupa ce am trecut granita as fi vrut sa ascult Enescu, sa simt rapsodia romana rasunand printre muntii nostri, dar am vazut gunoaie si sate sarace insirate pe soseaua stricata si mi-a pierit cheful. Am vazut, in ochii romanilor din jur, ca muzica lasata testament de Enescu si-a pierdut substanta, inecata in manelele ce spargeau boxele autocarului fabricat in Germania.
