A nins din nou proaspat si mult peste Braila, iar strazile gri s-au imbracat in zapada alba. Soferii sunt incruntati, in grija lor de a-si struni masinile pe carosabilul lunecos. Pietonii se ascund sub glugi si merg leganat cautandu-si echilibrul pe trotuarele de gheata. Si unii si altii scrasnesc din dinti, injurand frigul si ninsoarea, facturile la intretinere si ceata zilei de maine. Doar copiii din noi mai au timp, cateodata, sa se bucure de albul curat al zapezii proaspete. Ca o crisalida, Braila ninsa imprumuta vesminte noi si incepe sa arate a doamna. Dar zapada nu se poate spala si murdaria prinde repede la noi, iar fluturele-himera se face inapoi omida.
Florentin Coman. Imagini si cuvinte 