
Un copil plângea, demult, fiindcă taică-său îl urcase pe un căluţ de lemn şi-l lăsase singur, iar alt copil râdea, încântat de galopul bidiviului său naravaş dar tăcut. Impasibil, fără să simtă bucuria unuia, fără să-l doară lacrimile celuilalt, Continuă lectura